acum sau atunci oricând în vârful lumii artist agramat nu știi să urli
scoate pixul scoate arma vor sângera cu toții la sfârșit știu vei mai cere două porții
ești nimic ești nimeni și asta-ți place maxim parte-n parte cu viața mototolită într-un taxi
vrei neapărat să știi ce cred cred că toate te-au trădat măcar o dată în secret
poate sunt un nemernic nu caut scuze viața merită trăită până-ți pleacă de pe buze
episod următor acum ești pregătit jumătate dintr-o jumătate de cafea la plic
deschide ochii inima oricum n-o poți deschide încă nu poți să crezi că n-o să mai vină
stai liniștit așa suntem cu toții plutim într-o barcă și cântăm pe porții
parte dintr-un vis pe care nu l-ai cerut parcă ai muri din nou iar vrei bani cu împrumut
poate că nu semăn în fiecare zi cu mine maturizare forțată n-o să ne-ntâlnim vreodată
îmi schimb scrisul după-amiaza oricum nu mă vede nimeni nu-mi schimb gândul niciodată încă îmi e dor de tine
mai bine poate că nu știi de toate astea ce s-ar fi făcut adam dac-ar fi rămas cu coasta
constructiv ca o epocă părea că s-a stins n-am zis nimic la timp deci m-am apucat de scris
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu