dacă vrea cineva să zică ceva acum e momentul am părăsit apartamentul
meu vechi din petale din piele murdară ce frumos e afară domnișoară cu ochii de moară
nu mă întorc acolo nici gând unde umbrele-s multe cărțile-s mute cine să m-asculte
argotic tot ce vreau de fapt nu-nțelege nimeni vreau să trăiesc curat
dacă pot să te-ajut foarte bine dacă nu nu asta e ăsta-i algoritumu' o să recapeți ritmu'
ascultă la mine am văzut mulți ca tine care vor să mute munți ca tine care vor
carte carte spune-mi tu cât o să mai pierd și până când
acceptare și pe mine mă doare a ce tare și pe mine mă doare oare oare de ce pleacă păsările-n țările calde
suflete calme îmi plac mult ochii tăi
io de fapt asta am vrut să zic cu asta io de fapt asta am vrut să zic cu asta
io de fapt asta am vrut să zic cu asta io de fapt asta am vrut să zic cu asta
nu-mpunge coasta c-o să te doară pe tine nu pe el a nu știu câta oară
mergem pe sfoară ne e bine îmi e dor de tine e vară-afară și miroase-a bine ce bine
pe deplin nu mai vreau nimic am primit deja totul cineva m-așteaptă cu tortul e ziua mea în fiecare zi e ziua mea
d-aia am ales să rămân n-o fi vreo-ntâmplare că m-am născut român de rând
d-aia scriu rând cu rând că poate plec curând gândește-te la asta poate vii și tu curând
bucurând pe cine vrea să râdă întristând pe cine vrea să plângă
nu sunteți singuri oameni singuri nu sunteți singuri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu