joi, 31 iulie 2014

feminin

când în sfârșit am aflat că voi fi poetă 
c-o s-o ard în baruri proaste lângă cei ca mine pentru că sunt singurii
care mă primesc
și c-o să mă-ngrop în facturi 
că sebastian o să mă lase pentru alta
fix atunci ai apărut tu
am căutat o ceașcă de ceai în toată casa
în tot căsoiu ăla care nu era al meu - știi și tu 
apa picura răbdător din tavan pic-pic
și totuși am dormit acolo câteva săptămâni 
în sunete de trompetă îndopată cu ciorapi sutiene chiloți dolari
nu mai știam cine sunt iar tu păreai destul de ok cu astra
postere cu sex pistols vaginul meu tremurând timid și pijamalele de la mama
interviul ratat din ziua de după și pastilele și 
îți pare rău că n-ai știut să-ți ți gura și să-i mulțumești mihaelei 
pentru sticla aia de coca-cola și pentru felul ei de a fi
eu o să citesc asta și lor o să li se pară că vreau să șochez
dacă voiam să șochez îmi lăsam absorbantele-acasă 
ancora asta e mult prea grea ascultătorii mult prea proști 
pasta asta mult prea albastră

tox2

liniște peste liniște peste
liniște
ca un sandwitch uman al biruinței bunăstării
dezinteresului fericit
vina este a celor care se nasc
așa e
arcul este al celor care se nasc
așa e 
moartea este a celor care se
așa e

cine ajunge primul, să aprindă lumina

tox

spartacus moare
caesar moare
damien o s-ajungă pe străzi 
tina o să se supere - nu te baza pe bunătatea ei nesfârșită
frigidere dorna sunt suficiente
și eu aș vrea să trăiesc în imperiul pisicilor
dar am viața mea de câine poet băiat blocat la etajul patru 
de unde lumea se vede altfel
câmpuri de floarea soarelui 
și copii fericiți în spatele blocului
bordurăcadouri și așa mai departe

miercuri, 30 iulie 2014

poc-poc

și cade capul omului viu 
poc 
peste casa bunicii 
poc 
peste inima mea
poc
peste bunătatea ta incredibilă

viața e mare apasă cu putere peste carcasa de oase din care cresc flori corăbii pirați cu picioarele dezlegate
viața știe să asculte să vorbească frumos

să nu uite prințul urât drumul acasă 
să nu uite cătălin să se întoarcă înapoi în formație
să nu uit să mulțumesc pentru fiecare secundă
tic-tac

vineri, 25 iulie 2014

pauline

am uitat să cânt să plutesc 
totuși pauline mă așteaptă cu brațele deschise ca de fluture și inima a-cor-de-on 
eu - trompetă spartă din secolul trecut intru plin de noroi în casă și cer de mâncare
pune masa ia masa pune masa ia masa 
vânez un ciclop care nu se vrea mort 
așa că ne împrietenim colindăm Pomorskie și Gdansk
planificăm marea evadare
ucidem câțiva armăsari care se trezesc a doua zi 
plecând liberi și recunoscători
b. se așează pe umărul meu în formă de pasăre zâmbește 
știi și tu că nu te-am uitat, zice, apoi se ridică și dispare fără probleme
ca om al grotei mă simt destul de bine
partidul tremură

joi, 24 iulie 2014

rama

totul lăsat la-ntâmplare ca o după-masă proastă 
timpul ticăie și capul se apleacă peste prut
ochiul meu și mâna fetei ca o după-masă proastă vor s-o ia de la-nceput
totul ca o ciocârlie somn sinapse amandine 
cinesunt nu știu să spun
au închis tutungeria sfinxul casa de nebuni 
până unde ne începem circul cere două zile
peste rochia albastră peste așteptareavine
știu nu par dar pierd în file
tot ce alții-ar știi să ia
șiiisusnumămaiține
minte că-i doar voia mea

două minute ține binecuvântarea

închizi ochii te găsești pe tine cel de la șaișpe cel de la optâșpe
știind să se împrietenească cu taurii să râdă să dezbrace să-i fie frică
înaite și după fiecare moment de dragoste 
poezia îndepărtează 
două minute ține binecuvântarea
dup-aia scuipi și mergi mai departe cocoș 
decapitat 
mie-mi place adevărul și femeia râzând
dar stau la -1 și aștept să se deschidă
măcar o ușă
o ușă măcar să se deschidă la minus unu 
brav și nebăgat în seamă ca un portativ
douăminute

restul de dubă

sunt analfabel asta ajută
slab iubind doar fetele care nu mă iubesc
la fel ca ianuș
despre mine nu se scriu manifeste
pe mine nu mă dă nimeni afară 
urina mea primește aplauze știu 
spectrul mizerabil gesturi necunoscute
am reușit să speriu scriind 
trăind
tocmai de asta n-o să fac nimic niciodată 
tocmai din același motiv ar trebui să te gândești din nou și din nou 
eu să mă opresc să număr străzile omizile 
ce vezi e continuarea eșecului
pune mâna pe 112 lasă sirena să mă ia înăuntru și spune-mi 
salvarea nu oprește niciodată
ai face bine să te faci bine 
rămân urmele cauciucurilor
special dau atât de prost că-mi vine să mă bucur

ruxandra cdpl

tot ce rămâne după sunt cearșafuri și linguri
felii de pâine respirație între-tăiată 
tu ești albastră ții picioarele elegant 
prezinți detașat ca o femeie care a urât dar acum se simte mai bine
trebuie să știi că mie nu-mi pasă de premii 
de cuvinte de poezii nici atât
suntem amândoi la fel de fragili și de singuri 
mirați în așteptare iar tu
nu știu nimic despre inteligența ta 
nu știu dacă vrei să se vadă sau să nu se vadă
vorbești destul de bine sau oricum știi să ieși din situații jenante
nu ca mine
nu știu nimic despre tine și asta mă lasă să scriu 
în dimineața asta m-am regăsit 
nu mai am îndoieli vorbesc ca un om nebun scriu ca un om sănătos
ninu se sinucide în fiecare dimineață eu 
deschid ochii și-i zic cătălina poezia poate fi blândă
vezi sunt nestatornic nespălat nesimțit neputincios
strălucitor 
mă întreb de ce întind mâna atunci când întind mâna 
de ce felicit de ce zâmbesc de ce scriu ca voi și nu ca mine 
de ce nu pot să-mi scriu piesele sau să plec de-acasă
ruxandra băeiții ca noi au nevoie de un ax de care să se țină cu dinții 
textul ăsta se scrie singur sare pe rană ca un delfin întors cu spatele
da, eu m-am întrebat cel puțin de câteva ori ce caut aici ce caut 
și nimeni n-a știut să-mi zică băiete oprește-te 
non-conformismul tău e urât spinteci ca și cum viața ta e pentru totdeauna 
și-o să pierzi de fiecare dată
iartă-mă îmi zisesem c-o să fiu scurt
mi-e rușine de mine
scriu poezii și chiar și aici mă ascund
pentru că mă leg de radu de cdlp de simpatiile voastre nevinovate în loc 
să-ți spun că ești o fată frumoasă și că știu 
că niciodată n-o să fii prietenă cu mine

miercuri, 23 iulie 2014

#

douămiicinșpeanulneputințeimeledevreopatrugaraîngerilordecapitați
garaașteptărilorproasteșiacadourilorcaresesurpă
plânsetelemăcelaruluicevreaoțigarăcasărămânăviu
singurcaspațiulatucicândastronauțiirămânînurmă

duminică, 20 iulie 2014

inter

când poezia nu ajută și păsările planează dincolo
când nu te poți ridica din mizerie
strânge între dinți inima ei și zi-i
sunt la fel de pierdut ca tine 
și eu aș vrea să-ți scriu, dar nu găsesc cuvintele cele bune

sunt cel mai prost dintre pământeni și nu mi-e rușine
sunt cel mai prost dintre magicieni și nu mi-e rușine
sunt pierdut și nu mi-e rușine
licuricii mă vorbesc pe la spate
chaplin nu mă iubește

sâmbătă, 19 iulie 2014

7 words

4:45 & mă-ntrebi care-i rostu 
b. unde ești
t. unde ești
băăăăăăăă vin și io jos cu voi îmi revin imediat
matrix mă așteaptă în fața ușii cu-n os în gură 
fata morganaaaaa
mi-e silă și n-am lucrat încă pentru guvern grivei albu înainte rugină
1+1+1+1+ regele moare 
veniți căscați antenle eclipsa într-un sat de dincolo 
ce reale par visele
ce reali par stâlpi
copacabanacândchipuleiragerinocer

marsupiu noaptea

dă cuc
lapele peste inima lui 
trezește șamanul din tine
învață să vibrezi
nu te încrede în sfaturi sau poezii
babidabummm 
ai început să scrii atunci când nimic nu anunța căde-rea
te-au găsit la un an distanță 
te-au iubit la un an distanță
oraunu orarunu departe de furiile ei 
silabele se adună greu literatura sperie ortacii rând
pe rând rând pe rând 
unde ești și ce urmează după rândul unsprezece
de ce se pierd poeții în ei înșiși de ce
îl visez noapte de noapte pe jjjjjj căzând scuturat de demonii microfonului 
apoi pe toate iubitele călărite de zeul soare

cântă păcătosul
sapă cârțița
scoate apă din apă din apă roagă-te

am trecut dincolo 
las urme ca hansel si gretel știind că nu mă va recunoaște nimeni 
nu mai sper nu-mi mai doresc nu mai astept nu-mi mai plang de milă nu-mi mai înghit inima
aș cânta și eu dar doar dacă are cine să caște gura
să-și desfacă picioarele și să strângă spune-mi tu 
de ce se pierd poeții în ei înșiși 
pentru că ei au înotat în altă apă amniotică
mă feresc de adevăr cât pot dar adevărul iese prin mine ca un abur apoi mă scuipă
inima sare două bătăi dau din cap știu că nu mai am nimic de pierdut
știu că am totul de pierdut totul de oferit
scapă-mă tu 
scapă-te tu
schismă frumoasă ce te vei opri în viața mea plină de cordoane și spânzurători

înger îngerașul meu 
speram să mă fi văzut 
speram să mă fi legănat 
speram să mă fi iertat
înger îngerașul meu 
nu sunt cu nimic mai presus decât ceilalți

așa se deschide o ușă prin care nu știi să treci 
dar te trezești dincolo 
acum gata. ești un mare poet 
tot ce trebuie să faci e să nu te lași dus de droguri 
să nu strivești femeile ca pe niște biscuiți de la-mama
să te uiți în ochii tuturor ca și cum ai putea să pricepi 

elefantul observă
albina observă 

și mie mi-ar fi la fel de greu dacă aș fii în locul tău

auzi ritmul pe care nimeni n-ar putea să-l reproducă scriind și trepte rabatate se lasă peste

vineri, 18 iulie 2014

Rona II

cinstește printre rânduri 
îngerii stau la sfat 
fiecare vizită e periculoasă
cristi cântă 
noaptea e ucigașul perfect
unde ajung cu toate astea
orbitor ce se întâmplă cu tine 
pescar nevolnic 
mâine e ziua ta norocoasă

Rona

pun mâna pe bucata mea de cer 
bach se trezește
strâng tare și totul se transformă într-o pătură moale
ultimii ani de viață clipesc intermitent
mă clatin și știu că doar dansul ăsta îmi aparține 
îmi las aici brațele și ochii 
șase nopți 
orfeu râde eu nu știu de ce am venit pe pământ
piramidele primul om pe lună 
prima fetiță știind drumul către mine
primul hoț ce pleacă cu bijuteriile banii și amintirile 
mele
grădina de maci perna mea mare și albastră

joi, 17 iulie 2014

ctapsoiodlc

cu tine aș putea să o iau oricând de la capăt
e despre tine fără să știi 
despre platforme vacanțe neanunțate cerșetori și cutii din care am putea ridica un oraș întreg pe care să-l prezinți la arhitectură 
dar stai liniștită, nu va pricepe nimeni
furnicarul poate fi văzut doar prin ochii mei 
ochii mei pot fi văzuți doar prin ochii tăi 
timpul trece istoria mă roagă să scriu pentru 2064
nepoții lui uncristian vor filma videopoeme cu tine nu cu nora iuga
eu voi fi închis pentru anti-poezie și uciderea a douăzecișipatru de vipere roșii
mă vizitezi doar atunci când nu mai știi să scrii sau să trăiești
nu știu care dintre noi îl va iubi mai mult pe celălalt
pe celălalt pe celălalt pe celălalt

cosmos

să fie clar de la-nceput ca o aruncătură de lance 
limita e cercu' o mare calmă 
l-am visat pe pinochio punând orez la fiert ficus falus 
farmacie decodor de sentimente 
simetrie și viitorul strănută 
n-am desenat eu portativul ăsta 
cred că poți să te-mbeți și cu apă rece, dacă-i rece rău

celular

sufletul meu pereche e beat într-un gang de pe recunoștinței 
țipă și bate și fute și fuge iar eu rămân cu ochii în romanul meu de două stele
trec pe la romană levitând știu că o voi găsi și mâine tot acolo 
coagulând continuu

#

pepenii e acrii pune mâna pe perceptele adevărului petrică pragmatic
credeți că cina cea de cine să se mai întrebe despre mine atunci când corabia cântă prohodul
prohodul cântă karina visează la și tavanul apartamentului de pe strada secum se lasă
cel puțin să scriu dacă școala se termină lumea se termină aparte cu gândul și rămânem
în propria vomă îmi cer scuze am împrumutat pixul ăsta de la un cerșetor aflat în bipolaritate
ia tu tot șefu că pari băiat citit ia tu tot că eu nu mai am ce să pierd sper să mă ia și pe mine cineva să mă ducă departe dar tu fă ce trebuie
alina privește de undeva de după colți și știe că va rămâne singură sincron samsung seringi sinus
acum că totul e pe înțelesul tuturor merg să iau mengina de la subsol de la sergiu care mă așteaptă singur
oricum tabloul ăsta nu-l va cumpara nimeni că aici sunt eu cui îi pasă ca și cum ar veni iarna peste și
acoperișul ar avea mari probleme și scara e-n vizita pe lumea cealaltă cealaltă cealaltă
degeaba te prefaci că înțelegi pentru că nu înțelegi încearcă să dispari și totul o să fie mai bine atât pentru tine cât și pentru iar acum doamnelor și domnilor singurul satelit natural schimbarea
arde sub ochii noștri semeni se scuipă silabe se visează poezii poeți se visează oameni de afaceri sau oameni sau cel puțin se visează arhimede
aruncă ancora arabia lalelelor frumoasele mele răni de după ring să așteptăm împreună ceea ce n-are să se ți se pare și totuși asta e despre mine scriu din buncărul atomic numit acasă unii spun că literatura nu mai poate inova mai bine sau poate mă piș pe lit lung drumul larvelor acum ori niciodată croiește-ți sila sau pe cine dăm vina atunci când e vina ta și pleci și știu că oricum te uiți înapoi stană de pipera aluminiu într-un butoi de bine
barbar brecht știu să scriu cu mâna la spate cu mâna la spice girls gilette aruncă-te de pe ascuns asiduu
și se termină atunci când zic stop. stop. dar pixul se târăște am zis că scriu de pe tabletă mă aflu și-apoi tratament transă când vorbeam despre tu credeai că vorbeam despre dar nu vorbeam despre dincolo de toate astea se află tu n-o să știi și acum
cine spală vasele după petrecere cine strânge mucurile de țigară voma vinul cine pune viperele înapoi în cutii cu micul prinț poate el știe să se împrietenească carmen cum să se simtă un om după ce după ce și te strâng sinurătățile hainele schimbăm uleiul rutele aristotel bă ce pantă conștiința atunci când chiar ești acolo după care dai totul înapoi ca pe o casetă din
darul discontinuu dictează decade dinadins descriu dorul de diamante duminica

harsh

capul cade cade capul rupe arcul canta crapul stop mare potop in inimile lor inimile lor in inimile lor mare lord mic dejun corbi ceaun focu...