miercuri, 30 iulie 2014

poc-poc

și cade capul omului viu 
poc 
peste casa bunicii 
poc 
peste inima mea
poc
peste bunătatea ta incredibilă

viața e mare apasă cu putere peste carcasa de oase din care cresc flori corăbii pirați cu picioarele dezlegate
viața știe să asculte să vorbească frumos

să nu uite prințul urât drumul acasă 
să nu uite cătălin să se întoarcă înapoi în formație
să nu uit să mulțumesc pentru fiecare secundă
tic-tac

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

visul anei

dac-aș fi aproape singur pe-o insulă pustie aș vrea să vii cu mine să mergem la cofetărie să facem călărie să ridicăm o brutărie să fim astr...