și cade capul omului viu
poc
peste casa bunicii
poc
peste inima mea
poc
peste bunătatea ta incredibilă
viața e mare apasă cu putere peste carcasa de oase din care cresc flori corăbii pirați cu picioarele dezlegate
viața știe să asculte să vorbească frumos
să nu uite prințul urât drumul acasă
să nu uite cătălin să se întoarcă înapoi în formație
să nu uit să mulțumesc pentru fiecare secundă
tic-tac
miercuri, 30 iulie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
#
un ou se uită la mine îl mănânc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu