când poezia nu ajută și păsările planează dincolo
când nu te poți ridica din mizerie
strânge între dinți inima ei și zi-i
sunt la fel de pierdut ca tine
și eu aș vrea să-ți scriu, dar nu găsesc cuvintele cele bune
sunt cel mai prost dintre pământeni și nu mi-e rușine
sunt cel mai prost dintre magicieni și nu mi-e rușine
sunt pierdut și nu mi-e rușine
licuricii mă vorbesc pe la spate
chaplin nu mă iubește
duminică, 20 iulie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu