sunt analfabel asta ajută
slab iubind doar fetele care nu mă iubesc
la fel ca ianuș
despre mine nu se scriu manifeste
pe mine nu mă dă nimeni afară
urina mea primește aplauze știu
spectrul mizerabil gesturi necunoscute
am reușit să speriu scriind
trăind
tocmai de asta n-o să fac nimic niciodată
tocmai din același motiv ar trebui să te gândești din nou și din nou
eu să mă opresc să număr străzile omizile
ce vezi e continuarea eșecului
pune mâna pe 112 lasă sirena să mă ia înăuntru și spune-mi
salvarea nu oprește niciodată
ai face bine să te faci bine
rămân urmele cauciucurilor
special dau atât de prost că-mi vine să mă bucur
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
iubire
iubire uitare și așternut pădure un cerb pierdut un diamant ce stă doar în frunte acolo îl vei găsi călătorind călătorind cu picioarele goa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu