vineri, 25 iulie 2014

pauline

am uitat să cânt să plutesc 
totuși pauline mă așteaptă cu brațele deschise ca de fluture și inima a-cor-de-on 
eu - trompetă spartă din secolul trecut intru plin de noroi în casă și cer de mâncare
pune masa ia masa pune masa ia masa 
vânez un ciclop care nu se vrea mort 
așa că ne împrietenim colindăm Pomorskie și Gdansk
planificăm marea evadare
ucidem câțiva armăsari care se trezesc a doua zi 
plecând liberi și recunoscători
b. se așează pe umărul meu în formă de pasăre zâmbește 
știi și tu că nu te-am uitat, zice, apoi se ridică și dispare fără probleme
ca om al grotei mă simt destul de bine
partidul tremură

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

#

sunt un con cu şapte capete destinul de pe ultima petală sunt frica sunt ultima seringă sunt fericirea aia care nu mai trece sunt tot c...