marți, 29 decembrie 2020

armonie

puiul doarme armonie
somnul moale moale moale
construim case din lego și blândețe pentru mâine
non-limbaj la cuptor pâine cărți cu ilustrații mari
urși la circ sau urși la zoo pas cu pas să le repari
un balon și un balaur
un ecou și o grădină trambulină să tot sară
kiwi mult și sori răsară 
cu umbrele cu răbdare
mama râde puiul doarme

când pisica

când pisica stă la picioarele mele
și ies din somn râzând până nu mai am aer
când mult din ce mi se pare că sunt aș vrea să fie o amintire îndepărtată
oamenii care se împușcă în cinema nu sunt altceva decât angoasele noastre nesfârșite
falii cu care ne mândrim
cum facem curat cum aducem o ploaie magnifică peste casa noastră
cum începem călătoriile cu mers pe mese și paste la all you can eat
dimineață luminate i am a bit psycho
bărcile și mini-porturile
turiștii sunt și mai pierduți decât noi
asta e sigur

telefonul cu dumitru

telefonul fără fir 
telefonul fără filtru 
telefonul cu Dumitru 
întors în yală
în sine nimic de care să te temi
într-o cabină minusculă cercuri mari imperfecte vise defecte aparatură de zbor
cocor de schimb bătând lumea la picior ce vor să ne cânte nemurirea-asta frumoasă
care casă de păpuși care stai că mie-mi pasă
carne creștet nouă uși prin niciuna să mai iasă
megafon perfid culcuș seva singură sosește
ultimul apel acasă încuiat în cap de pește
ireal greu de trecut sfinxul apa focul gândul
cu îndrumător și roabă grădinar lucrând pământul
hai să ne calmăm cu toți doare tare de-aia faci
manuscrise imperfecte prinse-n florile de maci
cu pământ și lumânări cu reducere la flori
de numauitacămor
lasă că te faci tu bine toreador

vineri, 25 decembrie 2020

de plecare de-nceput

nu mă laș aișa sîngur să mă-ngândur până ieri
să nu mai știu de nimica să mă pierd cu toatî firea
mai bine rămâi acasă poț să și îmi faș o farsă
să fi sigură de asta că n-a să se mai repete 
să vorbești cu mine însumi da sî pârî un pereți
scriu sincer la scrisoricî alșeva nu vreau nimicî
dacî vini norii negrii și tu vrei să merj cu mini
la dentist în alt oraș să ne facă pi tăț bine
iau umbrelă pufarine șî pantof de lac cu curjî
coarne di șerb în pădurii șî o inimî și plânji
da mai bine hai acuma sî ne-nveselim o leacî
am șî chec și vin și sare și o ancoră cununî
am șî taraf cu mărjele șî cântec și noapti bună
da tu și aduci pi masă fată bună
ia cî plec Io bună voie șî iau florilor cu mini
am glumit ăi pătlăjico nu pot să fiu fără tini 
știu că îi târzie ora șî nu ai cum să mă-nlături
aduc zestre soneria animale și trei pături
ghini?
ghini
da ramânii stabilit cum scrii-i aicea
iau bagajulii și tăt ce mai am cu mine-acuma
numa' dzâmi și fac întocma
cu bilet și cu veșminte și cu straniu de duminic
ghini?
ghini hai la picnic
înghit ce nu folosești și stăm așa mai tot timpu'
vrei?
da sigur
vrei tăt timpu

20-30

am trăit atât de multe încât expir și obosesc
mă schimb în pește într-un text în mașină de scris în lovitură în pretext
un telefon anonim un țipăt măști
dacă la tine nu te poți întoarce de ce crezi că te:ai putea întoarce aici
oftez mă schimb în ofițer în pâini de ieri în unt în poezii simplifică
ea moare azi sau mâine supa asta-i pentru ea tancuri de ciocolată și vorbe ce nu-s de nasul tău în timp ce tot ciopleam un pui de om
ibsen și praf de stele ce fac cu ele și de ce caut urechi să ne audă
sunt om nu baracudă acceptă tot ce e oricum nu pleacă azi orez și brazi și brânză rasă pe obraji evantai cu care taie greața oaspeților englezi un salt un somn un singur sertar încăpător de zbor de pasăre și de lichior
de carte și de cor de crin decor depou delfin devin din nou o ceașcă de cafea fără cafea 
ca ziua fără mine-n ea cu coarne clar conduc cucoane taxiul merge doar pe vârfuri și tot ne mai trezim vorbind fără că nimeni sa, ok?

în timp

e imposibil să mă mai întorc motanii torc orașul doarme o inimă de acum zece ani o bătaie pe ritm orașul București în 98 și inocența mea de care va mă rușinez ba mă mir ba mă bucur
asta nu e poezie ăsta nu sunt eu nu deschid 
nu mă mai pot întoarce niciodată acolo dar nici aici pasărea de aur e mereu în altă parte bate din aripi și scrumează pe jos
singura întâlnire ratată - cu mine
cuvinte neterminate - ale mele
glorie închipuită
e doar un copil caută să respire la fel că ceilalți
sfarmă cretă pun răsaduri doar așa că să avem de ce să ne împușcăm
schimb gloanțe oarbe pe gloanțele celelalte
nimeni nu trage nimeni nu rumegă
pinnata uriașă un disc care se tot caută
nu mă voi mai întoarce niciodată aici mai bine casc ochii
și buteliile și branhiile bărcile ce se închid iarna
pentru că atâta e
nicio altă masă
nimic mai absurd sau mai colorat
tic-tac zice poate tac poate stau nemișcat poate uit poate rămân atent
și iar se deschide
și pe bune că altceva nu mai e
mai bine trag aer acum și beau din fiecare ocean sau mă retrag undeva cu oamenii

ce crede dumnezeu despre nasturii mei

taler trebuia să sară tribunalul în afară
picuri mari în crăticioară sunt adesea tot eu însumi
elefantul tamburina tine minte ochelarii 
lama caută scăpare întreg ne miros ogarii
de la cizme pân' la piele cu bune cu rele avem
pod ce e numai al nostru unde ne-ascundem de monstru de balaur de balanță
de cenușă de dovezi câine ud cu ochii verzi scrii din nou o uvertură
flore ferestre decupezi îți mai crește înc-o gură
coș cu ură cum se coase-notul după geamandură
dacă scap mănânc conserve dacă nu ulei și zgură
caut cocoșii de nuiele și copii de noapte bună
în hotelul mereu liber omul lupa o veghează
șterg lunete și halouri uit încurc încarc inele
cel cu nouă așchii-n trupuri mă cunoaște se atârnă peste fire pur simbolic
tel curat anaerobic
lume iute de picior cu cântări în dup-amieze
nu vreau să mă mai deznod bigudiul diamant pe o stradă cam că asta
jur să scap și scap cu totul ochiul rond rectific galeș
sunt și seva sunt și roua scriu fără să fiu aici
de pe-o casă cu emoții sirene sar drept în față
trei cu gheață una mâine să i-o dai pe datorie
știe el să se salveze și să-ncalece alături
visul se visează singur omul tot clădind greșește rândul dar girafa știe
să se lase moale moale să stea jos să vadă stele cu un ochi deschis când altul se închide provizoriu
glorie greu hapsân în parcuri
grimasă cu anecdote 
cum să ne desfacem capul când cărările închise
cale-ntoarsă fac la român
român deznădăjduiește pare mult când pierzi alene ulm elementar compendiu
cred că e un banc de toamnă
un ecou un imn un semn
un pe jumătate taur
capcane de jucărie pentru templul dinăuntru
unde nu sunt zei și meșteri
unde nu caut lumina
drept la vis și mitraliera
la întindere de ape la mine de dinainte la glezne desperecheate
la epave la incendii la sărit coarda aproape
dansul poate să surprindă ce cuvintele nu poate
un câine mă urmărește poartă patru pietre-n gură una eu una el una dumnezeu și una ce ne ține laolaltă că o apă între peturi
una o oglindă slabă una nesfârșitul ăsta una șoapta una câmp
fetele din când în când 
una vârf una uitare un un un
o un un un
a un un e un un un
un un un e un a un un 
in un un a e un un

armonie

puiul doarme armonie somnul moale moale moale construim case din lego și blândețe pentru mâine non-limbaj la cuptor pâine cărți cu ilustrați...