credeam că n-o să-mi răspunzi că n-o să-ți pese stăm de 20 de ani la aceleași mese
ne vedem din nou ne vedem din nou ne vedem din nou ne vedem din nou
doi zero zero doi capela sixtină o să treacă pe la noi
doi zero zero patru am nevoie de tine pe post de psihiatru
doi zero zero șase treci de carcasă ajungi la oase
doi zero zero opt luminile orașului mă-ngână peste tot
doi zero zero zece negri mititei mă caută-apoi le trece
doi zero zero doișpe sfârșitul lumii o să ne coste
doi doi doi doi am rămas blocați în mașina de gunoi
doi îmi cer iertare zilele-astea negre îmi fac de petrecanie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
where's everybody
in a village counting the circus employs on a lake, waiting the first circle in the summer, having no thoughts but not here i managed to let...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu