marți, 10 februarie 2015

aripă, fă

chitara cântă singură eu mă mânjesc cu sânge apoi mă șterg pe print-uri vechi cu poezii 
rân-ced peste piept și țip acum foc fără fum nu fi nebun o să te dezintegrezi oricum 
sunt băiat mare dumnezeu mă iubește-amar chiar dacă scuip chiar dacă fug în altă parte-apar 
echilibru universal te caut în tot ce-i viu am zis că nu te mai iubesc dar vorbesc mult fără să știu
sensul luminii pentru-o cârtiță cu brațe scurte mă pierd în unde ajung acolo unde 
visele sunt multe faptele se fac cu ochii-nchiși ce zici ce triști oamenii ce tristă-i lumea
m-am pierdut în decursul celor ce s-au întâmplat când eram puțin plecat cu naveta spațială ce spoială 
nu mai am cum să mă scuz ațipesc în autobuz mă trezește speriată conștiința lui urmuz
reconstitui ca un bou totul toate vizitele tale m-ai lăsat fără petele dar te iert 
dar nu mă iert pe mine asta-i treaba că nu ți-am zis ce era adevărat ca obama schimbă banda 
sau o să mori acum 
sau sunt doar mori de vânt
sau sunt doar mori de vânt

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

funeralii

cerc închis într-un apartament ce seamănă cu o cameră de hotel pe același palier cu tine, îngerul tău păzitor și alți câțiva pieteni preg...