transmit din altă eră am mâinile pe clape tale siguranțele-ți tremură
aș fi vrut să uit tot dar nu se poate formez sun intră robotu' ești departe
într-o lume mare-n care nu știm să dăruim o floare sau să ne dăruim o floare
blocuri cu multe etaje torturi cu multe etaje torturați de propriile ambalaje
ce să fim dacă noi înșine nu știm să fim
o pictură ar vrea să-mi zică pe bune unde-s lucrurile bune și de ce-ai uitat de ce-ai plecat
e adevărat totul se transformă o luăm de la capăt și existăm în altă formă deși parcă n-am existat
scriu muzică și n-aș vrea să rămân la mine-n cap
duminică, 21 decembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
iubire
iubire uitare și așternut pădure un cerb pierdut un diamant ce stă doar în frunte acolo îl vei găsi călătorind călătorind cu picioarele goa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu