încă puțin și-ajung la capăt cine poate să scape cine nu să tacă
călătorie parcul tinerelui am privit soarele-n ochi nu mai e la locul lui
te-am privit pe tine om din lut și apă ține minte până și frații se sapă
până și poeții mor până și arborii dorm până și tu ai plecat până și eu am trișat
viața pe pământ - un dar nu toți oamenii au har
așa că ne amețim cu zaruri și cu vin am gust de pelin nu mai știu să-nclin să-nchin mă cred alladin
uită cine pot să fiu eu uit cine ești și ne întâlnim din nou pe platou unde cerșești
n-am nici pâine la mine nici bilete departe nici animale mici
nici vorbe pe care le zici atunci când nu mai ai încredere suntem singuri crede-ne
ala-bala-hip-hop balanța vieții pus în cap că poate iese bine că poate zic ceva
că poate poezia mea va schimba luna de la mâna ta uite cine mă striga cine mă iubea
înapoi în calander parcă totul e-n zadar parcă bărcile-s din var
la mașina de scris o să-ți dau ce ți-am promis lumi imense în care nimic nu e rău raiul e al tău
totul e în locu-n care litere hai la culcare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu