un fost forest gump fosforescent alerg pe ape
transced copilării și portofele furate
în lumea mea de bibelouri sparte
am aracet în inimă o să vă cam repar pe toate
semăn cu gepeto - pinochio-n acte
mănânc flori și animale moarte
poarta spre sufletul meu e deschisă poate
ce vreau s-aduc în fața zidului sau să las în spate
în spinarea morților ce cred că nu se poate
sunt mecanic mediocru mă înec în arte
plecările voastre îmi sunt identitate
cunosc toate ruâurile cunosc toate târgurile cunosc toți oamenii cunosc și vameșii și hoții și scriitorii și pe toți ai voștri
se bucură proștii versul mi se-nmoaie la vederea ei tu n-o știi fata din visurile roșii
respectă-te pe tine însuți iartă-te nu-ți mai îngropa fratele nu uita faptele
vorbele sunt ieftine d-aia încearcă să scrie și cine nu iubește ploaia
și se supără foaia
mi-e dor de fata aia
aduceți barca și vâslele și valea pe care să cobor
al nimănui al tuturor
caut o trompetă antrenor
în lumea de dincolo de lume
unde caii nu sunt legați de picior
unde băieții buni nu mor băieții răi renunța la haina lor
un simplu autor cu pumnii strânși
în așteptarea penelor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu