un fost forest gump fosforescent alerg pe ape
transced copilării și portofele furate
în lumea mea de bibelouri sparte
am aracet în inimă o să vă cam repar pe toate
semăn cu gepeto - pinochio-n acte
mănânc flori și animale moarte
poarta spre sufletul meu e deschisă poate
ce vreau s-aduc în fața zidului sau să las în spate
în spinarea morților ce cred că nu se poate
sunt mecanic mediocru mă înec în arte
plecările voastre îmi sunt identitate
cunosc toate ruâurile cunosc toate târgurile cunosc toți oamenii cunosc și vameșii și hoții și scriitorii și pe toți ai voștri
se bucură proștii versul mi se-nmoaie la vederea ei tu n-o știi fata din visurile roșii
respectă-te pe tine însuți iartă-te nu-ți mai îngropa fratele nu uita faptele
vorbele sunt ieftine d-aia încearcă să scrie și cine nu iubește ploaia
și se supără foaia
mi-e dor de fata aia
aduceți barca și vâslele și valea pe care să cobor
al nimănui al tuturor
caut o trompetă antrenor
în lumea de dincolo de lume
unde caii nu sunt legați de picior
unde băieții buni nu mor băieții răi renunța la haina lor
un simplu autor cu pumnii strânși
în așteptarea penelor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu