într-o seară am urcat pe blocul cu patru etaje vrând să sar
m-am întrebat dacă măcar pentru o secundă aș simți durerea
mi-am spus că ar trebui să fie într-adevăr ceva extraordinar
vizavi de pensiunea unde acum câțiva ani era plin de bețivi cuminți și deștepți
dar care se căcaseră pe ei de frică
trist m-am întors în casa scărilor coborând conștiincios înspre viață
marți, 23 decembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu