trompeta plină cu tutun mă trezesc mort într-o baltă de sânge
urina e prietena omului o balanță sublimă când n-am nici în clin, nici în mânecă cu voi toți
când ne legăm ne legăm bine ține-te plin de tine surprizele erau atunci când totul era mai mic de fapt
plouă-ntre oameni ca un dat moșneag modern ți-au ieșit armăsarii de pe tabla de șah
mă-mbrac în mine no space no room ard ulm descopăr minciună-n buncăre dar nu mă las acum ce bine
crezând că sunt aici ca să-i îndrum de la bunica până la columb
dante căzut pe drum de la zgardă la ce-o-să-fie-când e mult de muncă
lovesc cu poezia-n creștetul cocoșilor veștezi nu te mai plânge-oricum n-o să-ți ajungă
marți, 9 decembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu