tot ce fac are sens dar îmi aștept sfârșitul
ca o casă de păpuși luată cu japca de fi-tu
ca un ficus ca o stea ca o floare ce apare-n casă
spune-mi unde te doare și acolo-apasă
eu n-am vrut să te supăr ești cam trist dar știi asta
încă nouă luni și te îneci și gata
sunt atât de prost de la tine mi se trage
când moare de frică și leul polar rage
sunt atât de sincer de la mine mi se trage
nu mai înțeleg nimic din mii de pagini
sâmbătă, 1 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu