poate vrei să știi ce mai fac
adevărul e că (nu) m-am schimbat
nu mai sunt copil trebuie să-ți spun neapărat
cineva a scaldat o pasăre în pieptul meu
ciugulește din bătăi mereu
iar eu uit de mine
uit de tine de plânsul tău din autobuz de glasul meu tremurat
ar trebui să știi neapărat
oricâți bărbați vei întâlni tu
nimeni nu te va iubi cum te iubesc eu
un prinț al nimănui
un tată bun
un frate mai mare
acum mă întreb câte cascade vrei să duc în spinare
ascultând
joi, 30 octombrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu