de fapt când îți dai seama că n-ai realizat nimic
zici nu-i nimic oricum suferința doare
fiecare cu ce n-are tu dorește-ți n-o să ai
visezi la mare dar iar ai rămas închis în casă se pare
oare pentru tine n-o mai fi nimic
te uiți sub pomul de la crăciunul trecut rămâi trăznit
cimpnzei de tot felul banane și femei
poți alege să ai totul dacă vrei
după care te trezești ești iar plin de sânge
știi cine plânge
știi cine strânge gunoiul
din inima ta de înger
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
unu-unu unu-doi
căzut la pat nu mă mai regăsesc în chestii simple
tot ce scriu e dedicat chiar dacă nu se simte simte
te-ntrebi de ce scriu am un pix cu opt etaje
nu iubesc pe nimeni și nu știu ce-nseamnă
duminică, 2 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
oamenii mici
se face că trecutul mă pândește se face că eu sunt trecutul care mă pândesc îmi fuge mintea pentru că mintea nu poate fi prinsă de nimeni al...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu