cadâm-cadâm
coboâm mii de scări înspre noi înșine
cadâm-cadâm
murim în fiecare seară
ne trezim cu găuri în tot corpul cumpărând flori roșii și haine din mătase
ne scufundăm capetele într-un butoi cu vin
suntem cei mai frumoși cei mai buni
armăsarul fuge și-n strofa asta
clopoțeii lui arghir și-ai femeii de pe bulevard
îmi spun că acum poate să ningă
mă îngrop din cap până în picioare în lână și muzică tristă
carbohidranți și iubire cu sila
ce-ar putea să salveze textul de la înec
omul de la o pierzanie imaginară
arcul de la o crimă
pe mine de la a nu te fi privit cu ochii închiși
sarcasmul sfârșitului de săptămână
trompeta spartă care nu va mai putea cânta niciodată
cercul dinăntrul cercului
frânghia cu patru capete
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
de câte ori m-am învârtit în jurul soarelui și câte mese de unul singur o să-ți dăruiesc un cărtărescu cu un pistol între pagini, cu o pasăr...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
#
you is beautiful in this recording of you saying poem don't know how to say it so i say it how i say it do they have Christmas in the UK...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu