te caut într-o înregistrare din târgoviște douămii doișpe
nu citești îți iei premiul ca și cum ai fi eu
și fugi repede la loc jignită aproape
știi că poezia ți-a dat deja toate premiile ei frumoase, calme
hidoase
îmi închipui că mă așez acolo la masă fără niciun text pregătit
și încep să spun
nu mă așteptam să ne găsim aici atât de sus și de departe
fiecare cu lumea lui înăntrul căruia celălalt
nu mai are ce căuta
m-ai ajuta dacă ai plânge puțin
da' nu cum plângi tu de obicei, să nu te mai poată opri nimeni
asta ar da momentului puțină glorie
o pudră albă și dulce peste desertul învingătorilor
mi se-noadă stiloul și nu mai știu ce să scriu înțelegi
ai putea să-mi iei tu mâna în mâna ta și apăsând împreună
să scrijelim ceva frumos iar degetele mele să se schimbe-ntr-un fluture
te iubesc, zice călugărul, dar sunetul lui se oprește într-un clopot galben
apărut ca prin minune în fața ta
spune-i încă o dată o să fie bine de data asta
dar călugărul se încolăcește în sine
devenind foarte
foarte
mic
duminică, 9 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
am dus multe războie la 5 am despre care dimineața nu mai avea sens să scriu în patul meu în capul meu doar eu și victoriile imaginare r...
-
face me with courage said fear
-
come as you are cash is king the world is yours o tobă de jazz se aude din stânga o fetiță cu părul albastru mă caută era nouă perfecț...

#
sunt un con cu şapte capete destinul de pe ultima petală sunt frica sunt ultima seringă sunt fericirea aia care nu mai trece sunt tot c...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu