canabis canabis canabis canabis canabis canabis canabis canabis bis
mâncarea de bază a oamenilor buni rămași fără inimă
băutura alcoolicilor cu plânset de femeie
zilele intrând una în cealaltă lin ca într-un pachet mare de unt
te iubesc tare trimit totul către mare
trompeta elefantului îți va aduce aminte de mine
îmi ard tălpile și nimeni să le spună o poveste
aluminiu în pantofii noi râset înghesuit în poșeta ei
lalele pe
gâște strigând
eu am patru ani și jumătate
eu am doi ani și-un pic
eu am aproape șase ani
duminică, 23 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu