cam acolo cam atunci cam acum cam când
sparg tot în lumea mea de sunete și bând căzând
îmi rog un nou început scot foile pline de lut
n-am mai ieșit de mult n-am mai iubit de mult
n-am mai ieșit de mult n-am mai iubit de mult
mă cheamă nu-știu-cine-sunt-nu-știu-cine-sunt
bun venit în lumea mea de anacoda mut de anaconda mut de anaconda mut
poezia doare se trezesc toți câinii adormiți sub nori
alunecați în mare amuțiți de flori
poezii pe tobe privește-mă bine bine?
poezii pe tobe sunt nimic bine?
cel mai bun scor într-o casă de păpuși criminal fără mănuși
n-o să plecăm prost dispuși aroulaci grămadă aurolaci grămadă aurolaci grămadă aurolaci grămadă
miercuri, 5 noiembrie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu