bun venit în terminal grijă mare la fundal dumnezeu latifundiar viața de după-n canal
o canalie gust amar apar când alții dispar înnălbesc ca un zidar șase fețe ca un zar
o să-mi depășesc condiția pe banda a patra apa trece lovește piatra
recunoaște fiara moartea joia noe rătăcea căutând scânduri la troia
sunt o cușcă cu ochii mari ceva mă vede din oglindă cine pe cine imită
răni peste mine răni peste marte o casă de păpuși deteriorate
te iubesc dar n-am curaj asta i-am spus n-am mai văzut niciodată dereglaje mari de fus
din visul ăsta se trezește cine poate moartea nu rămâne-n spate mulțimi cad însângerate
fum m-acoperă nu mai pot să văd nimic e mai bine ca acasă inimă-n formă de dric
sâmbătă, 25 aprilie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
where's everybody
in a village counting the circus employs on a lake, waiting the first circle in the summer, having no thoughts but not here i managed to let...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu