Pagini

duminică, 25 aprilie 2010

Tribut - Vocile toamnei

L-aţi dus de nas până departe,
În ţări în care plantele nu cresc,  
În care pere-apar mereu cu patru colţuri,
L-aţi dus, l-aţi aruncat din mers.
  
Şi vina cui o vom salta la judecată, nu-ntrebaţi.  
Vrem linişte totală, pietoni marcaţi,
O săritură liberă
Şi cei mai mici vor spune "hai, plecaţi!"
  
E scurt, se-nchide linia că-i tăcere.
Vocile toamnei stau în loc de scut,
Copiii se aruncă-n mare.
Cei mari se sting, căci s-au temut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

#

un om un cântec o sclipire din ochi încă ne putem trezi din somnul cel mai adânc încă putem zbura cu o singură aripă să călărim o stea și să...