Ludic

Te pierd,

Te găsesc

În casa ce nu era a noastră.

Te chem,

Te-amăgesc,

Cu fructele păcatului ce ne privesc de la fereastră.

  

Mai ştii numele meu?

Da! Tu-ţi mai aminteşti ceva?

Nu ştiu, nu ştiu, nu mă mai întreba

Azi doamna cu cordon zice că vine.

  

Îţi aminteşti?

Or vrea să ştim mai mult decât ştim.

Or vrea să fim mai mult decât ştim să fim.

Or vrea să venim fără venin.

  

O, casa cu încuietori nu mai era de mult a noastră.  

O, sfârşitul ne paşte,

Viermi noi se plimbă-n oase pe la noi

Şi vor, le dăm hotare de mătase.

  

Le dăm şi sufletul din noi.  

Recitator bătrân, fi temperat,  

Nu te lăsa dormind în basme scoase

De sub gravuri date cu ură,

Vom fi aici când ultima bătaie nu va mai fi

Atât de dură.

  

Te pierd şi neştiute nuduri vin,

Scoase din minţi, îmi cer să-nvat să mint.  

Să-nvat să scriu cu o a treia mână,

Să mor doar pentru bunul lor suspin.

  

Te amăgesc, nu mă mai recunosc,

Nici ele nu prea cred că ştiu ce mă apasă.

Aş vrea să dau un telefon

La cel ce-ncurca cheile la casă.