Plâng la gândul că debutul meu în poezie
Se va produce în absența ta.
Plâng la gândul că, -precum însăși viața mea-, va fi un volum scris la două mâini
Și că, nici măcar pe rând, acele mâini nu vor fi ale tale.
Nici mâinile mele nu vor mai fi ale tale.
Nici pieptul ăsta greu.
Mai greu cu fiecare vers,
Cu fiecare nou venit,
Cu fiecare șansă pe care imi place să o refuz
Dintr-un orgoliu-al deținutului ce nu se vrea eliberat,
Ce nu se vrea trimis în gangul ăsta cu iubiri
Consumate deja cu multe, multe decenii in urmă,
În timpul încarcerarii sale forțate.
Pieptul ăsta greu pe care n-ai apucat să stai niciodată,
Pe care n-ai apucat să-l asculți sau să îl întrebi câte ceva despre mine.
Acolo e poezie,
Acolo sunteți voi, toate femeile din viața mea.
Acolo sunt eu, cel care vrea să depășească momentul.
În pieptul meu bine conturat, stau dorințe pe care nu le-am spus înca nimanui.
Nici măcar ție nu ți le-am spus.
În pieptul meu stau chiar eu, atunci când pentru ca să scriu,
Îmi e cerut să mă ascund intr-un sicriu, să mă feresc...
Dar m-am obișnuit, pentru că asta mi se cere mai mereu.
Păcătuiesc, păcătuiesc din greu.
Ei nu știu că numai atunci,
O voce caldă, feminină-mi spune "ești un zeu"
Meriți mai mult, mă dăruiesc chiar eu,
Dacă în aburii unei beții mă vei primi
Să stau aproape moartă lângă șemineu,
Să te ascult, sa-ți cânt din Imre, să-ți gătesc,
Să te acopăr cu surâsul meu,
Atunci cănd mult prea obosit ai să-mi adormi.
Iar cand te vei trezi, să știi că am sa fiu tot eu,
Neputincioasa îmbracată-n curcubeu,
Ce n-are spre a-ți oferi.. nimic,
Dar ce de bună voie a venit
Și acum te ascultă.
Plâng din greu la gândul că vom vinde și noi tot 1500 de exemplare..
Și că vom fi îndeajuns de bogați
Încât în fiecare noapte să ne cumpărăm unul pe celălalt.
Plâng la gândul că se vor scrie zeci, poate sute de recenzii despre noi.
Vom apărea în reviste,
Ne vor chema la toate posturile bune de radio,
Iar noi, în ignoranța noastră încă adolescentină, vom accepta, poate, o singură invitație.
Acolo vom vorbi despre cum s-a scris,
Despre motivațiile și așteptările pe care le avem,
Despre planuri de viitor..
Apoi vom ajunge acasă cu un taxi pe care probabil vei insista să îl plătești tu,
Iți vei face toate bagajele fără ca măcar ți-o cer
Și vei pleca -încălțată cu un singur pantof-,
Spunând că nu vrei să imi stai în drum.
Spunându-mi că ai fost, în fine..
O iubire la mâna a doua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu