marți, 29 martie 2011

Pozna sau povestea fulgilor

Întoarce-te şi dă-mi degetele mele, singurele cu care pot încropi ceva
Întoarce-te şi dă-mi mintea mea învăţată cu calmul
Întoarce-te şi dă-mi uitarea de peste zi
Întoarce-mă ca pe un ceas din casa de vizavi.  
  
Închide-te, doar ştii că toate cheile sunt la mine.  
Închide-te, doar ştii că scriu despre altcineva.
Închide-te, doar ştii că nu scriu despre nimeni.  
Închide-mă şi lasă-mă puţin aşa.  
  
Ascunde-te, voi număra până la nouă.  
Ascunde-te, voi număra o sută, două sute, de-oi putea.  
Ascunde-te, voi număra atât cât mă mai ţine gura.  
Ascunde-mă şi uită-mă şi uite-te cu ochiul drept în urma mea.  
  
Nu se va ridica nimic în ajutor sau în potriva ta.  
Nu se va auzi nimic şi tot nimic se va vedea.  
Azi am glumit destul, de mâine revenim şi scriem iar
Povestea fulgilor ce-şi fac inimă rea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

#

you is beautiful in this recording of you saying poem don't know how to say it so i say it how i say it do they have Christmas in the UK...