După ochii îngerilor, înăuntru,
Stau oraşe goale.
Fără locuitori, fără viaţă, fără patimi, fără dorinţi
Casele în formă de copaci
Copacii în formă de case
Plouă, podul se rupe
O lumină verde, o pădure spintecată de la călcâi
Conacul e neschimbat
Ce n-aş da să nu fi cunoscut ceasul
Ce n-aş da să nu fi cunoscut ceaiul de rozmarin
Pe cripte scriem "Fericirea-i uşoară, ca-o-pană-de-nescunoscut"
Am privirea obosită ca după un război cu mine.
Câte crime s-au întâmplat în lipsă mea, iubito?
Câţi cocoşi n-au mai cântat a doua zi, dimineaţa?
Întrebări fără răspuns
Răspunsuri fără noimă.
Nu se pot pierde îngerii la jocurile de noroc
Arunc o monedă la întâmplare.
Piramide din ciocolată
Cineva-mi vorbeşte de pelvis şi cutia craniană.
Eu, plicticos, îi vorbesc despre umerii Eleonorei şi alte nume care n-au existat niciodată.
Iubire din iubire
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu