Pagini

luni, 28 februarie 2011

Dar asta

mi-aş fi dorit un corp de femeie
un corp în care să stăm eu şi tu
un corp de care să nu ne fie ruşine
un corp, alt corp, care să nu ne amintească
de nimic
o voce, altă voce care să nu ne amintească
de nimic.
  
ţin o mână de-asupra noastră.
ţi o carte deasupra capetelor să nu ne plouă
undeva în pădure e o mică bisericuţă, din lemn  
aş vrea să stau acolo fără să simt vreo clipă că nu acolo
mi-e locul.  
fără să am lucruri pentru care să-mi pară rău,  
dar asta nu se poate
fără să am mâini pentru care să-mi pâră rău,  
dar asta nu se poate  
fără să am gânduri de care să-mi pâră rău,  
dar asta nu se poate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

#

un om un cântec o sclipire din ochi încă ne putem trezi din somnul cel mai adânc încă putem zbura cu o singură aripă să călărim o stea și să...