o bancnotă de-un milion pufuleț ești minion
isărescu plânge calul
trage văd și magii
întrebând din poartă-n poartă
unde sunt dar stau ascuns de când n-ai mai fost aici
stele verzi și cer albastru oare cine m-a chemat
rangul sau rana ritmul
sau ranga la final să tragă linie cine poate cine vede mie
o să-mi tremure mâna pe cretă
cred că deja am încurcat bidoanele cu beznă
cad dronele și tu nu vezi bizanțul cum așteaptă
până la urmă ce contează ce-am pus la sfârșit de frază
nu poți merge mai departe de prima moarte așa că
vând toate telescoapele și plec
program decese la pachet
vineri, 27 martie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu