marți, 25 februarie 2014

nu-mi bat joc de poezie

nu știu dacă se vede
poate e tot ce am 
poate e tot ce știu
și nu vorbesc nimănui despre asta
semn că rămân din ce în ce mai 

șinele nu știu să spună ceea ce eu nu pot să spun 
nu știu să cânt 
oameniinuștiusăaplaude

deși e cel mai întuneric
completează spațiile libere s-ar putea să te câștigi pe tine
toamna se numără bobocii
în februarie nici ghioceii nu se numără
nici matematica nu trece mai departe
poate ar fi mai bine să-l lași pe kierkegaard și să-ți vezi dracului de
generația x sau cum mi-am petrecut sfârșitul lumii sau
doamne te rog fă să plouă 
ce ciudat 
nu există șurubelniță pentru inima asta
prezent mai frumos
moarte mai evidentă 
aș vrea să scriu ceva frumos la final 
nu știu să scriu ceva frumos la final
puncte
puncte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

funeralii

cerc închis într-un apartament ce seamănă cu o cameră de hotel pe același palier cu tine, îngerul tău păzitor și alți câțiva pieteni preg...