murgul e de vină întotdeauna
ține minte femeia nu contează
ține minte paharul nu contează
ține minte nimic nu contează
cazi și râzi și fă-te că tu ai vrut ca lucrurile să se întâmple așa
suferă poetule altfel o să-ți ia ăștia pâinea de la gură
o să mori bolnav murdar și sărac și nimeni n-o să se uite înăuntrul tău
altfel decât într-o autopsie obișnuită
vor spune
cât căcat în mațele ăstuia între atâtea metafore
și aici se vor opri cu toții
asta vor vedea și vor mirosi cu toții
karma ne păcălește pe toți eu știu asta
dar sunt tot nefericit
pentru că nu știu când
o să-mi apară în fața ușii cineva care seamănă cu tine
intră cu obuzul în primărie n-o să mă mai speriu
o să mă cac pe mine dar o să știu să am răbdare
dă-mi seringa aia în formă de inimă și paharul meu cu apă
și carioca de la mama
ia-ți și singur și râzi murdărește-te
piei ca un fluture după nici 24 de ore nimeni n-o să știe că ai fost aici
stinge lumina stinge lumina lumina lumina lumina lumina
miercuri, 26 februarie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu