nils frahm mă roagă să scriu un poem
deșirat ca pantoful tău
deșirat ca inima ta
deșirat ca pianul de după moarte
iubește-ți umbra - e tot ce ai
poezia iubește-o
orașul ăsta luminează ca niciun altul când știu să râd
din casele de pe huet ies oameni mici se uită la noi
no time no space no nothing
no time no space no nothing
pipipititititititimimimimimimi
sincron
inspiră ori de câte ori crezi că ar fi mult mai bine
să mori
dansează
ai mai multă grijă de tine
mult mai multă grijă de tine
miercuri, 19 februarie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu