vineri, 21 septembrie 2012

știam ce trebuie făcut

totuşi, cumva, ştiam ce trebuie făcut
poate ţineam asta numai pentru mine
draperiile batistele
draperiile batistele

cerul
mă pun în faţa biroului şi nu pot să scriu niciun adevăr
nimic
un fum greu şi toate celelalte aripi ale zoei

mi-am promis
mi-am promis
dumnezeu ştie
şi numai el

în intimitatea unui ţinut
despre care am să pot povesti fără să mă opresc

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

cocor

mă uit la tine cum stai pe călcâie  asta e o invitație, de aici se zboară  în brațele tale e bine  poate oamenii se despart, unul ia zidul c...