nu la ea era cheia
în neliniştea mea
am plecat în vacanţa de vară
afară ningea cu capete de zimbru
ordinul ordinea oraşele de dincolo de noi nu ne
mai aducem aminte
cheile fericirii o cheie trasă de două ori
rezervor în flăcări în visele noului primar
sentimente primare
barbu ion un pas în faţă
o nucă de cocos răsărind dinăntrul pieptului
un perete de sârmă din spatele căruia dumnezeu se uită la tine
un pas în față
un peştişor arămiu îmi spune că n-am să mai întâlnesc pe nimeni
care să-mi semene flori în dimineți
somon
sardine
sincopă
poezia râde de tine
joi, 27 septembrie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu