pescăruş cu cocoaşă
dacă intru pe mâna unui stăpân cu suflet mare
unul care pricepe limba noastră, a păsărilor
am să mă preschimb într-o făptură nouă,
albastră
până atunci însă
îmi ţin ochii închişi
mulţumind respectos pentru boabele de grâu ce
mi se dau în fiecare duminică la ora douăsprezece şi jumătate
când cei care mă cunosc se înduioşează
de îndrăzneala mea
miercuri, 12 septembrie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
oamenii mici
se face că trecutul mă pândește se face că eu sunt trecutul care mă pândesc îmi fuge mintea pentru că mintea nu poate fi prinsă de nimeni al...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu