miercuri, 12 septembrie 2012

L

clipesc a turbare
ca o pasăre rară din timpul celui de-al treilea război
mondial

morţii aruncă pământ peste rănile lor veştede
şi unul câte unul îşi opresc maxilarele
țestele le-abundă de numărători

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

visul anei

dac-aș fi aproape singur pe-o insulă pustie aș vrea să vii cu mine să mergem la cofetărie să facem călărie să ridicăm o brutărie să fim astr...