ce-au poposit în cabana de la marginea oraşului
numai de bine
până la sfârşitul zorilor
mai toate mă roagă
aşezate pe genunchi
cu ochii plecaţi
să le uit
un exerciţiu de echitaţie ratat la milimetru
canotorul cu vâsla ruptă
balerina de după accident
nu mai puteţi continua/sunteţi
inutil, domnule
s-a prescris - apucaţi-vă
de altceva, domnişoară
numai tu îmi spui
calmă şi răbdătoare
o să te faci bine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu