ce-au poposit în cabana de la marginea oraşului
numai de bine
până la sfârşitul zorilor
mai toate mă roagă
aşezate pe genunchi
cu ochii plecaţi
să le uit
un exerciţiu de echitaţie ratat la milimetru
canotorul cu vâsla ruptă
balerina de după accident
nu mai puteţi continua/sunteţi
inutil, domnule
s-a prescris - apucaţi-vă
de altceva, domnişoară
numai tu îmi spui
calmă şi răbdătoare
o să te faci bine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
iubire
iubire uitare și așternut pădure un cerb pierdut un diamant ce stă doar în frunte acolo îl vei găsi călătorind călătorind cu picioarele goa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu