trecutul meu slab ireversibil ca sida
pune mâna pe binoclu dacă vrei să-mi faci cu mâna
viața ta halou din falsuri zici că n-o să se repete
dar iar ai rămas acasă ochii plânși și mort de sete
mare tigru incredibil pune mâna și te iartă
cartea asta știe carte tatăl pare că vrea altul
n-are sens ca strada ta când treceam beat mort crezând
c-o să poată poezia tot ce n-am știut să-ți cânt
beznă mare-n capul tău ai făcut mare mizerie
și te rogi la cine știi ca nimeni să nu se sperie
până data viitoare o să tai 3000 de păsări și-o să vrei cu ele-n rai știi și tu că n-o să treacă
nu-ți dori ce nu mai ai uită s-o mai cauți vreodată
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu