toți se supără că n-ai dovedit nimic
ești un pic mai ieftin decât o cafea la plic
mare poet mare profet se întâmplă exact ce scrii
singur vise triste cearșafuri de la vecini
urcă-te pe scara vieții mele să te vedem de sus
tu ești cea mai mare dintre stele, da-ntre noi a cam apus
umbra-i a mea degeaba fug de ea eu nu caut lumina
am uitat lumânările-acasă oare-a cui o fi vina
aluminiu peste ceafă algoritm la mana-a noua
zâmbești dar nu te-nțelege nimeni papa de la roma
ai rămas noaptea singur în roman
n-a mai contat că scrii poezii frumoase grijă la coran
tu ai construit asta acum trage apa trece măgarul trage nu rage de fapt
pentru mulți doar o scuză pentru tine ultimul raft
mă rog de șase ani să rămân fără stilou
dar azi nu-ți mai fură nimeni ceea ce îți face rău
știu că scriu prost dar asta mă face bun
până data viitoare nu mai crede tot ce spun
luni, 19 ianuarie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
spune, fii liber ca o caracatiță în marțea asta fii liber treci tu pe la mese și întreabă-mă, eu n-o să-ți mai răspund aș putea să știu cine...
-
suntem puntea fără să știm trecem prin timp cu timpanele pline de griji un elefant îmi arată calea seamănă cu mama, cu tata, cu bunicii când...
-
mergi tu să aduci o lumânare? chiar trebuie? doar n-o să stăm aşa, în beznă, o zi şi-o noapte de unde ştii cât are să ţină? nu ştiu atu...
poate tu erai
poate tu erai - cunoscut și mă tot strigai să vin să te ascult poate tu erai - neștiut și mă tot chemai să vin să-ți cânt poate tu erai auzi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu