toți se supără că n-ai dovedit nimic
ești un pic mai ieftin decât o cafea la plic
mare poet mare profet se întâmplă exact ce scrii
singur vise triste cearșafuri de la vecini
urcă-te pe scara vieții mele să te vedem de sus
tu ești cea mai mare dintre stele, da-ntre noi a cam apus
umbra-i a mea degeaba fug de ea eu nu caut lumina
am uitat lumânările-acasă oare-a cui o fi vina
aluminiu peste ceafă algoritm la mana-a noua
zâmbești dar nu te-nțelege nimeni papa de la roma
ai rămas noaptea singur în roman
n-a mai contat că scrii poezii frumoase grijă la coran
tu ai construit asta acum trage apa trece măgarul trage nu rage de fapt
pentru mulți doar o scuză pentru tine ultimul raft
mă rog de șase ani să rămân fără stilou
dar azi nu-ți mai fură nimeni ceea ce îți face rău
știu că scriu prost dar asta mă face bun
până data viitoare nu mai crede tot ce spun
luni, 19 ianuarie 2015
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu