a.
aș putea să urlu câine cu rabie
lăsat singur pe străzile bucureștilor
care și ele
și străzile
latră
acum ori niciodată scapă
de mărul evei
deschide umbrela și mergi mai departe
în prima biserică în primul stâlp de înaltă tensiune
că acolo se odihnesc păsările și sfinții și tot acolo
și tot de acolo
îmi umezesc creionul chimic pe vârful limbii și scriu
un manifest pe care nici măcar eu nu-l mai înțeleg
aș putea sigur că aș putea
dar aleg să rămân aici
credincios și umil nebun murdar
circulinconștienților la două străzi și jumătate
de cel ce sun
t
b.
să mori pă budă
un clișeu împuțit, zisecristi
bă, nu te mai băga-n poeziile tale
nu fi bolnav
un
clișeu împuțit
poemul femeilor cu simțul răspunderii
dar dacă intri-n prima budă și rămâi acolo o vreme
singur
o să-ți dai seama cât de rușinoasă e moartea
sau o să te târăști victorios pentru că tu nu vrei
nu azi
tragi apa pentru că n-o s-o tragă nimeni altcineva
aprinzi o lumânare un led
îți aduci aminte că nu știi să cânți la orgă și
ești totuși tu
singurul premiu adevărat
arma se descarca
dar viața ta merge mai departe lângă un alt semafor
culorile se schimbă tristă ciclicitate
nu uita
ai scăpat din budă te îndrepți către bulevard
spune-le ceva folositor oamenilor
sau cineva o să te zboare de pe planșeta asta
hai gata
c.
orice se naște dintr-o lipsă
lipsă mănâncă
d.
ce rost are să scrii poezie
să împroști tristețe
dintr-un avion de jucărie
peste câmpul ăsta cu balene
si-la-bi-seș-te
bănescu știu că trăiești
e.
din comoditate începi cu cartea de versuri
apoi scrii și tu
continui așa pentru că poezia e prea greu de luat la răspundere
cine să ia la răspundere poezia
continui așa și cu fetele care nu au rămas în stradă
ești obosit pui capul pe
îți dai seama că ești nimic
filosofii s-ar bucura
nușitu
nici bucătar nici porcar nici militar nici salvamar
aviator pinguin la cercul polar
ana karenina
f.
îți lungești picioarele până în cameramea
crezând c-o să te văd
nu te văd
faci câteva cercuri
apoi te întorci la singurătatea ta
cea mai mare și mai frumoasă dintre singurătăți
g.
cum să cenzurezi un poem de dragoste
cum să fi mai prost decât tine însuți
cum să nu aștepți
cum să uiți
cum să nu uiți
h.
cel mai straniu e că ceea ce contează nu încape aici sau în altă parte
viața poate mult mai mult decât a apucat poezia să vadă
i.
îți dai seama că e greu și te sperii și te ascunzi
și te sperii din nou
apoi cine știe
îți vine să râzi te împrietenești cu gunoierele că și ele e oameni
nu glumesc
ce faci, venus?
ce se fac, culeg stele pentru
j.
calul de căpătat nu se caută la dinți
buturuga mică răstoarnă carul mare
bate fierul
cu o floare nu se face
cine se trezește de dimineață
aproape că-mi aduc aminte cine sunt
frica gesturilor friabile
proștii ca mine se lasă mângâiați și totuși
știu cuvinte pe care mai apoi le caut în dicționar
ele înseamnă exact ceea ce credeam că înseamnă
închid ochii și mă îngrozesc de câte ori trece ceva extraordinar pe lângă tine și tu
unde ești
unde ești
unde ești
und
k.
karl marx
chintă roială
kilogram
crocodil copcă cerul crede
l.
aici
chiar aici
m.
somnul vine încet
eu, din respect pentru tine voi dormi pe coridor
unde patru pitici îmi vor ține trena
n.
alfabetul ăsta nu se mai termină pentru că încă nu
o.
ți-am spus că te iubesc
p.
accidentele sunt accidente
q.
ia-ți un hamster și roagă-l să strice el roata
pentru tine
veți fi libe
ri
litera de după litera q.
r.
s.
ș.
t.
tot eu
u.
uranus
să moară mă-ta
ce frumos e să scrii pe pânză
v.
vulnerabil ca o culme peste care stau homarii
w.
x.
y.
z.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu