coae
sunt mega rupt
mă piş pe el de oraş
blocuri în aer
da, coae, genial
mă duc să scriu o poezie
teodor brumă
humă
ilinca doarme cu tine sub pernă
mă duc să mă piş în mare
un fel de revoltă-mpotriva peştilor
mă duc să-mi tai o aripă
mă duc să-mi tai o ceapă
şi să plâng
pentru că nimic nu e ceea ce pare
ai înţeles ceva
n-ai înţeles nimic
o să fie bine n-o să fie bine
de-asta a sunat telefonul
marți, 21 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu