bine-aţi venit
vând poveşti cusute cu aţă albă
purici fără casă
case fără stăpân
filosofi plini de noroi
muzicieni rămaşi fără simţul auzului
cântă-mi ceva şi cară-te
nu cumva ţi-ai uitat vioara acasă
du-te după vioară
şi ce dac-o să plouă poate te ia
un tunet la el acasă/ să
nutentorcifăradever
divină comedie
cartea cărţilor
cartea curvelor
cartea proştilor
cartea păsărilor încă vii
vulnerabilitatea vine o dată cu primul refuz
abia apoi te naşti de-adevăratelea
sunt cel mai prost dintre pământeni
îţi scuip în pălării
în inimă
îţi scuip în ceafă în amândouă
buzunarele
prinde-mă
dacă poţi
joi, 16 februarie 2012
cel mai prost dintre pământeni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu