da
noi
am intrat pe fereastră
da
noi
am ciocănit la uşă
telefonul suna încontinuu
ea era totuşi acolo
chircită
sub fereastră
cu ochii la uşă
cu ochii la mine
m-a cutremurat
am fugit de-acolo cât am văzut cu ochii
cât am văzut cu ochii
am înnoptat în străini
dimineaţa eram un altul
m-au uitat imediat, cu toţii.
da/
cel mai probabil şi-a amintit de noi
de serile petrecute la aceeaşi masă
vorbind despre viaţa noastră
când încântaţi
când trişti
când vrând să ne luăm zilele
da, noi
înainte de toate/
am ciocănit
am ciocănit fără ca nimeni să fie interesat
de bătăile noastre crâncene
de cel mai important moment prin care-ar fi putut cineva
să treacă cu mâinile puse peste ochi
vineri, 12 august 2011
Jim mi-a lăsat un poem la capul patului
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
ochii și da ochii și nu
ochii lui spun nu ochii ei spun da e dimineață se privesc în ochi și servesc masa are haina ruptă ea întreabă: a trecut ceva, nu? în grădin...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu