pentru cine îmi dau braţele cu parfum
braţele mele lungi, care nu pot să prindă,
totuşi,
drumul spre mare
/
am să păstrez câteva picături
atât cât să ştii că n-am să-ţi fac niciun rău
cu bună ştiinţă
/
oamenii nu sunt deloc prietenoşi atunci
când le strici somnul
visele contează şi ele într-o oarecare măsură
e ca şi cum ai ştii deja ce urmează
versul doi
seamna cu versul trei
versul patru şi versul cinci seamănă cu tine
/
poemele de dragoste nu se scriu atât de uşor
n-am spus-o eu
altcineva scrie în locul meu la fiecare două zile din săptămână
probabil e una din acele zile
probabil sunt unul din acei oameni
care detestă să se întoarcă singuri, pe timp de noapte
mâine va ploua
n-aş vrea să ratezi ploaia asta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
aseară la festival am cunoscut o fată o cheamă Carla și servește la bar am rugat-o sa-mi facă un cocktail fara alcool c-a zis că nu-i cere n...
#
trei oameni mici într-o haină mare trenul trece lejer pe lângă lanurile de floarea soarelui
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu