Întinde-ţi aripile de oţel, e timpul
sunt suficient de sudate, rezistente, puternice
acestea sunt primele cuvinte pe care pruncul le aude ieşind mai întâi
din gura celor care-l iubesc la fel ca pe ei înşişi
sau chiar mai mult
aceastea sunt primele cuvinte pe care pruncul
le va arunca asemeni celor mai scumpe fire de praf
în lume
a te abate de la drumul tău -
un şiretlic care n-o să meargă pentru prea multă vreme
aşa încât
ia-ţi umbrela şi cărticica cu rugăciuni
strânge-o bine la piept
Dumnezeu are nevoie de căldura ta
la fel cum şi tu ai nevoie
de căldura lui Dumnezeu
păpuşa din cârpe
păpuşa din sare
păpuşa din vise
păpuşa din mâinile tale
ale omului
neputincios şi
bolnav
dar mândru de fineţea gândurilor sale
sâmbătă, 13 august 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
am ştiut atunci că Ruxandra fusese un caz fericit am ştiut că toţi ne vom fi citit poeziile cu teamă şi nepricepere din vârful unui bloc c...
cocor
mă uit la tine cum stai pe călcâie asta e o invitație, de aici se zboară în brațele tale e bine poate oamenii se despart, unul ia zidul c...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu