recuperatorii

te sună recuperatorii dar tu-i sperii cu-n oftat

alungi păsări din cuib

acasă la Ilinca nu mai răspunde nimeni

toți proiectează case margini de oase

OZN-uri farfurii

caiace hamace clipe mari

poeziile au rămas la mine

tu ai păstrat pisica și frica mea de azi

toți suntem fragili și scriem peste vopsele cu alte vopsele cu alte vopsele cu alte vopsele

port o cârmä care duce unde vrem să fim cu toții

port o uliță aparte

port o haină o himeră

și mă uit la pui de uliu cum adorm pe mâna ta

ai flori albe la ureche ochii mici și spui cui trece

despre inimă și suflu

iar pe maluri inegale o trompetă-și ia avântul

raiul provizoriu pântec

cântec clovn așteaptă seara

hai la mare, frățioare

au și apă și uitare pentru capetele noastre

conuri mari pline cu ură sau cu vise sau cu vise

zgura asta felul ăsta de-a privi avânt și norii

ne va duce-n altă țară

unde-s fericiți doar clovnii

și conduc dorm pe saltele pielea lor o mare apă

eu sunt toți supereroii care-au existat vreodată

bag trei fise și răspunde

de ce suni la ora asta

nu am unde să acopăr rana asta doar cu păsări

caut o cameră de oaspeți

pește proaspăt și rubine și mă tot gândeam la tine

cum faci poduri mici să cânte

și trei eleranți să plângă

lunetiștii fără mamă stau la pândă și nu trag

privesc țintele cu drag

melancolici pe alcoolici

trmători pe călători

vagă lume de culori

stai în fața celor două piepturi ale mele și suflă unde pare că e o gaurā

uite cum se vindecă

uite cum sar peste animale cu coarne mari

uite cum iubesc fāră frică și dau flori care cresc la loc din pământ

măcar aici să învingă cineva

pictez pereții cu stele plecate de acasă

dezertare din plictiseală

pun o bombă să lovească doar ce nu-ți mai folosește

și să te ia în brațe cât tot întinsul