cei de care îmi pasă nici măcar nu știu că exist
cei de care îmi pasă
nu știu că mă gândesc la ei
noaptea când scormonesc după prosoape prin pian
după dovezi
când tresar de tristețe
eu îmi fac asta
eu sunt acest vis confuz
roagă-mă să îți spun o poveste
am cea mai frumoasă poveste pentru tine
azi îi dau foc cu tot cu pene
îmi ascund avutul într-un acordeon
și plec
pe căi ferate pe urma tramvaielor
pe unde se cere când înghit luna asta cât un taur cu care nu mă lupt niciodată
dar îl știu și mă știe
mă pândește sub poduri cu o cameră de filmat, zice
facem și noi ceva azi?
eu ies din pielea de rinocer, trec râul, trec de mine
și îi răspund că abia așteptam un prieten
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu