mi-ar fi plăcut să fim în rai
eva și eu
şi să nu mai plecăm niciodată de acolo
să-i cânt din fluier, iar ea să ma privească în felul ei
făcându-se mai apoi că doarme
că visează raiul întors
care e tot una cu raiul ăsta
ea crede că ne-a fost dat să-l împărţim unul cu altul
să-l ţinem proaspăt, viu
cu apă limpede, cântând în fiecare zi
câte ceva
pentru pământ
pentru păsări
pentru toate cele ce trăiesc în pace cu noi
vineri, 3 august 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
sunt sensibil ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer ca o limbă peste cer zmoală cabotin ca un mare baladin ca un mare baladin ca u...
-
într-o zi o să accept totul ca și cum aș fi înțeles totul arcul unei naivități la care eu nu mă mai pot întoarce alerg la 6 dimineața în înt...
-
la sfâșit ce rămâne nimic din toate astea regele e mort praf și oastea dar tu ce credeai până la sfârșitul zilelor și-apoi în rai poet bun...
#
când câmpul cântă cresc arbori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu