vineri, 24 august 2012

Frontul 3

o altă dimineaţă cu cocoşii cântând în jurul meu
în haine murdare
şi cu o privire nesigură îl aud pe Arthur
într-o zi o să-ţi crăp capul mamifer nenorocit
nici ploi nu mai avem din cauza ta


cred c-am să pot repara eu totul
aşa că mă ridic şi plec ştiind c-au să mă lase să-mi văd de viaţă
mă plimb pe străzi/ o femeie care seamănă cu tine
mă întreabă de ce plâng şi îmi întinde o ţigară/
îi zbor pachetul cu mâna dreaptă

mă trezesc în aceeaşi baltă cu miros de tămâie
îmi pun mâinile laolaltă
Arthur nu mai apare
aş vrea să mă ameninţe cineva
să promit că am să repar eu totul

altfel puteți să-mi spargeți țeasta
clar?

(băăăăă Bulgakov io-mi bag picioarele-n ea de viață!
ăștia nu știu că poemele bete se scriu cel mai bine când nu ai
nicio-picătură-de-alcool-înăuntru!)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

oamenii mici

se face că trecutul mă pândește se face că eu sunt trecutul care mă pândesc îmi fuge mintea pentru că mintea nu poate fi prinsă de nimeni al...